Introducere

Guvernul condus de Ilie Bolojan a ales să „închidă” o gaură bugetară taxând exact acolo unde statul ar trebui să sprijine: în agricultură. Prin modificările recente la Codul fiscal, adoptate în Parlament, serele, solariile, răsadnițele și silozurile nu vor mai fi scutite de impozit, urmând să fie taxate începând cu 1 ianuarie 2026, la aproximativ 50% din nivelul aplicat clădirilor obișnuite.Playtech.ro+3Agrointeligența+3Observator News+3

În plus, baza de calcul pentru impozitul pe terenurile agricole extravilane a fost majorată semnificativ (estimări de +135% pentru anumite categorii), ceea ce înseamnă că legumicultorii vor plăti mai mult și pe teren, și pe structurile de producție amplasate pe acest teren.Bursa+1

Întrebarea centrală, dincolo de emoția firească a oamenilor afectați, este dublă:

  1. Este legal acest demers?
  2. Este legitim și rațional în raport cu interesul public – securitatea alimentară, producția locală și echitatea fiscală?

Articolul de față își propune să răspundă la aceste întrebări, folosind argumente juridice, economice și de bun-simț.

1. Ce a făcut, concret, Guvernul Bolojan

Până acum, Codul fiscal prevedea clar că nu se datorează impozit pe clădiri pentru:

„clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea furajelor, precum și pentru alte clădiri utilizate pentru producția agricolă” – art. 456 alin. (1) lit. o Cod fiscal (vechea formă).Noul Cod Fiscal+2Lege5+2

Prin noul pachet de modificări fiscale, această scutire a fost eliminată. De la 1 ianuarie 2026:

În practică, pentru un fermier care are:

statul vine acum și spune: „plătești impozit și pe teren, și pe folia de plastic și scheletul de metal, pentru că, juridic, asta este tot «clădire»”.

Deja există reacții puternice din partea fermierilor, a unor primari și chiar a ministrului Agriculturii, care a transmis public că, în opinia sa, „nu se poate” introduce o asemenea taxă asupra solariilor.Botoșăneanul+4Agro Tv+4tvrinfo.ro+4

Mai mult, presa relatează că dispozițiile privind impozitul pe solarii au fost sesizate la Curtea Constituțională, iar aplicarea lor ar fi, temporar, „pusă pe pauză”.actualmehedinti.ro

2. Cadrul legal: când devine un solar „clădire”?

Codul fiscal definește clădirea în art. 453 lit. b) astfel:

„orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite.”Noul Cod Fiscal+2Primăria Comunei Braloștița+2

Din punct de vedere strict tehnic, o seră sau un solar:

Deci, poate fi încadrat ca „clădire” în sensul Codului fiscal. De aceea, legiuitorul a simțit nevoia, în forma veche a Codului, să introducă explicit scutirea de impozit pentru aceste „clădiri agricole speciale”, tocmai pentru a nu împovăra fiscal producția agricolă.Noul Cod Fiscal+1

Pe scurt:

3. Dubla impunere: teren + solar = aceeași activitate, două impozite

România are un sistem în care:

Curtea Constituțională a recunoscut în jurisprudența sa că legiuitorul are o largă marjă de apreciere în materie fiscală, putând stabili cote și categorii atâta timp cât respectă principiul „justei așezări a sarcinilor fiscale” (art. 56 alin. 2 din Constituție) și un just echilibru între interesul general și drepturile contribuabililor.ResearchGate+4Constituția României+4Constituția României+4

Asta înseamnă că, formal, nu e automat „neconstituțional” să taxezi și terenul, și clădirea de pe el. Totuși:

În cazul solarului:

Juridic, se poate susține că nu există o dublă impunere „pură” (pentru că obiectul impozitului nu este identic: teren vs. construcție). Dar, economic și moral, impozitul lovește de două ori aceeași activitate:

  1. O dată pe terenul folosit pentru producție;
  2. O dată pe infrastructura minimă necesară pentru a produce mai mult, mai sănătos și mai devreme.

Din perspectiva constituțională, această acumulare de sarcini fiscale asupra unei activități cu interes public ridicat (producția de alimente) poate fi atacată în baza art. 56 alin. (2) – „justa aşezare a sarcinilor fiscale”, mai ales dacă nu există un studiu de impact și un mecanism de compensare.Constituția României+2Constituția României+2

4. Principiul constituțional al „justei așezări a sarcinilor fiscale”

Art. 56 alin. (2) din Constituție prevede:

„Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.”Constituția României+1

Curtea Constituțională a detaliat acest principiu astfel:

Or, în cazul serelor și solariilor:

În acest context, impunerea unui nou impozit pe sere și solarii:

Din perspectiva unei analize de constituționalitate, se poate argumenta că:

Faptul că impozitul a fost deja contestat la Curtea Constituțională și pus, temporar, pe pauză arată că există serioase dubii privind conformitatea sa cu aceste principii.actualmehedinti.ro+1

5. Statul ar trebui să sprijine, nu să penalizeze investițiile în sere și solarii

Dincolo de litera legii, există întrebarea esențială: ce vrea, de fapt, statul român?

Constituția spune clar, la art. 135, că statul trebuie să asigure „crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție” și să protejeze interesele naționale în domeniul economic.Constituția României+2Constituția României+2

Aplicat la legumicultură, asta înseamnă:

Realitatea este exact invers:

Din punct de vedere al politicilor publice, direcția normală ar fi fost:

În loc de asta, avem:

6. Argumentul interesului public: de ce impozitul pe solarii este nedrept

Dacă punem în balanță interesul statului și interesul societății, avem:

Ce câștigă statul?

Ce pierde societatea?

În plus, este un semnal extrem de periculos:

Statul nu vede în legumicultor un aliat strategic pentru securitatea alimentară, ci o sursă de venituri fiscale, tratată la pachet cu dezvoltatorii imobiliari sau marile lanțuri comerciale.

Din această perspectivă, impozitul este:

7. Posibile direcții de corectare: ce ar trebui să se întâmple

Din perspectivă juridică și de politică publică, există câteva căi rezonabile de corectare a situației:

1. Menținerea scutirii pentru micii producători

Legiuitorul ar putea reintroduce, într-o formă clară, scutirea de impozit pentru:

Astfel, sarcina fiscală ar putea fi concentrată, eventual, pe marile exploatații industriale, dacă statul consideră absolut necesar să taxeze și aceste structuri.

2. Deduceri fiscale pentru investițiile în sere și solarii

Chiar dacă se menține, într-o formă limitată, impozitul pe „clădire”, legiuitorul poate introduce:

3. Subvenționarea costurilor de funcționare

În loc să pună biruri pe infrastructura de producție, statul ar trebui să:

4. Claritate legislativă și predictibilitate

Un alt aspect critic ține de modul în care a fost introdusă taxa. Presa și o parte dintre liderii politici vorbesc despre o măsură „strecurată pe furiș în lege”, fără dezbateri reale cu sectorul agricol și cu autoritățile locale.Ziare.com+2Profit.ro+2

Pentru a respecta principiul securității juridice, ar fi nevoie de:

Concluzii: legal nu înseamnă automat corect

Din punct de vedere strict juridic, Guvernul Bolojan și majoritatea parlamentară încearcă să se sprijine pe faptul că:

Dar legalitatea formală nu acoperă nedreptatea evidentă a acestei măsuri.

Când:

introducerea unui impozit pe sere și solarii devine un act profund nedrept, greu de apărat în logica „justei așezări a sarcinilor fiscale”.

În loc să fie sprijiniți să producă:

legumicultorii sunt pedepsiți pentru că au avut curajul să investească în productivitate.

Este exact inversul a ceea ce ar trebui să facă un stat responsabil, într-o economie în care securitatea alimentară, lanțurile scurte de aprovizionare și independența față de importuri ar trebui să fie obiective strategice.

De aceea, chiar dacă, pe hârtie, impozitul pe sere și solarii poate fi îmbrăcat în hainele unei „reforme fiscale”, în realitate el rămâne:

Într-o țară normală, solariile și serele ar trebui subvenționate, nu impozitate. Iar legumicultorul – nu transformat în sursă de venit fiscal de ultimă instanță, ci recunoscut ca partener strategic în asigurarea hranei pentru populație.